Somnul odihnitor într-un program de wellbeing la locul de muncă

De ce somnul merită un loc central în programul de wellbeing la locul de muncă

Aruncă o privire pe aproape orice calendar de wellbeing al unei companii și vei găsi același tipar: provocări de pași, cluburi de alergare, clasamente de ciclism, poate o lună dedicată exercițiului de plank. Totul se referă la ce fac oamenii când sunt treji. Somnul, cel care determină cât de bine funcționează toate acestea, își găsește rar locul în calendar.

Este o omisiune ciudată. Somnul influențează puternic felul în care o persoană gândește, se simte, ia decizii și se recuperează, iar dovezile sunt greu de contestat. Rămâne în afara agendei fiindcă pare un subiect intim și delicat. În parte, această reținere este justificată, iar un program bun dedicat somnului la locul de muncă trebuie să respecte limite clare. Dar concluzia că somnul nu privește deloc angajatorul lasă neatins unul dintre cele mai valoroase subiecte de wellbeing.

Costul somnului insuficient la serviciu

Să pornim de la recomandarea de bază: American Academy of Sleep Medicine și Sleep Research Society recomandă ca adulții să doarmă în mod regulat cel puțin șapte ore pe noapte. Sub acest prag, capacitățile de care depinde munca de azi încep să scadă. Atenția se îngustează și se împrăștie, memoria de lucru se reduce, reacțiile încetinesc, iar judecata are de suferit. La fel de important, oamenii obosiți nu își dau seama cât de mult le-a scăzut performanța. Creierul obosit nu este doar mai lent; este mai lent, dar la fel de sigur pe sine.

Latura emoțională contează la serviciu mai mult decât recunosc cei mai mulți. Într-un studiu de imagistică cerebrală din 2007, o singură noapte fără somn a făcut ca amigdala, centrul de alarmă al creierului, să reacționeze cu aproximativ 60% mai intens la imagini negative. Mai simplu spus, un coleg care a dormit prea puțin trăiește aceeași zi de marți ca toți ceilalți, dar resimte obstacolele mai puternic și feedbackul mai dur. Când oamenii descriu atmosfera de la serviciu ca fiind tensionată sau fragilă, o parte din ceea ce descriu poate fi o echipă care doarme constant prea puțin.

Apoi, există și efectele asupra corpului. Într-un studiu în care voluntarii au fost expuși unui virus al răcelii, persoanele care dormeau mai puțin de șase ore pe noapte aveau un risc de aproximativ patru ori mai mare să răcească decât cele care dormeau peste șapte ore. La scara unei economii, RAND Europe a estimat că somnul insuficient costă SUA până la 411 miliarde de dolari pe an prin pierderi de productivitate. Într-o companie, nimic din toate acestea nu apare sub eticheta somnului. Se vede în zile de concediu medical, decizii luate neatent, ședințe tensionate și epuizare profesională.

Tabuul care ține somnul în afara agendei

Dacă somnul contează atât de mult, de ce nu vorbește nimeni despre el la serviciu? Pentru că multe locuri de muncă sunt organizate, fără să o spună, împotriva lui. Faptul că te descurci cu puțin somn încă este văzut ca un motiv de mândrie. Colegul care a stat treaz până la două ca să termine prezentarea transmite implicare. Directorul care „are nevoie de doar cinci ore” transmite rezistență. Nimeni nu se laudă că a dormit opt ore, deși tocmai persoana care a dormit opt ore vine la lucru cu mintea mai limpede.

Mesajele la orice oră agravează situația. Un mesaj trimis la 22:30 nu trebuie să spună „răspunde acum” ca să aibă un efect: simplul fapt că sosește îi învață pe oameni că ziua de lucru nu are un sfârșit clar. O companie poate organiza oricâte provocări de pași dorește, dar dacă obiceiurile sale de comunicare le răpesc oamenilor din odihna nopții, e ca și cum ar umple o găleată găurită.

Iată ideea care contrazice practica obișnuită: o companie căreia îi pasă de performanță ar trebui să acorde somnului mai multă atenție decât aproape oricărui alt subiect de wellbeing, și totuși acesta este subiectul pe care majoritatea companiilor îl evită. Disconfortul arată că aici există o valoare pe care nimeni nu a valorificat-o încă.

Limita: ce poate și ce nu poate face angajatorul

Acest disconfort merită un răspuns serios, fiindcă instinctul din spatele lui este corect. Somnul ocupă cele mai intime ore din viața unei persoane, iar niciun angajator nu are dreptul să îl inspecteze. O inițiativă prost gândită, în care managerii verifică cine a înregistrat nopți scurte, ar afecta încrederea și ar merita reacțiile negative.

Așadar, trasează clar limita și spune-o deschis:

  • Participarea este voluntară. Întotdeauna. Nimeni nu este presat, urmărit cu insistențe sau întrebat de ce nu s-a înscris.
  • Orele sunt declarate de participanți. Fiecare își introduce propriile ore. O valoare rotunjită, precum „7 ore”, este suficientă pentru o provocare.
  • Nimeni nu este clasat sau luat la rost. Somnul nu este niciodată un indicator de performanță și niciun manager nu discută despre numărul de ore dormite de cineva.
  • Raportarea rămâne la nivel de grup. Comunică numărul persoanelor care s-au înscris și au încheiat provocarea, niciodată cine cât a dormit.

Ceea ce poate face un angajator este să creeze condiții favorabile somnului. Le poate oferi oamenilor un motiv să acorde prioritate odihnei de noapte timp de o lună. Își poate corecta propriile obiceiuri, precum orele ședințelor și regulile de comunicare, care le afectează odihna. Și poate încuraja liderii să dea un exemplu. Un director care spune „Particip la provocarea de somn și îmi protejez serile” face mai mult pentru a schimba cultura sacrificiului ca motiv de mândrie decât orice afiș.

Cum organizezi o provocare de somn care respectă oamenii

Aici, formatul contează mai mult decât la orice altă provocare, așa că gândește-l bine de la început. Somnul se pretează cel mai bine unei provocări cu introducere manuală: fiecare participant își înregistrează orele de pe propriul telefon, pe propria răspundere. Fără dispozitive obligatorii și fără transferuri de date din dispozitivul purtabil al cuiva în raportul altcuiva.

Configureaz-o cu un obiectiv zilnic, nu cu un total de ore. Un obiectiv de șapte ore pe noapte, cu intenția declarată de a-l atinge în majoritatea nopților (să zicem 20 din 30), încurajează ritmul constant pe care ți-l dorești și lasă loc situațiilor din viața reală. Părintele cu un copil bolnav, inginerul de gardă și persoana care zboară între fusuri orare pierd cu toții nopți din motive pe care nu le pot controla; un obiectiv zilnic lasă loc acestor nopți fără să pună capăt provocării pentru cineva. Un obiectiv bazat pe totalul orelor încurajează impulsul greșit: recuperarea, umflarea cifrelor, tratarea somnului ca pe un număr de acumulat. Tot consecvența transformă o lună într-un obicei, așa cum explicăm în psihologia seriilor de zile consecutive.

Apoi, elimină competiția. Să te întreci cu un coleg pentru a dormi mai mult este absurd, iar clasamentele i-ar împinge pe oameni să exagereze orele înregistrate sau să se simtă rușinați de nopți pe care nu le-au putut controla. Pune accentul pe finalizare: un obiectiv colectiv la care contribuie întregul grup, fiecare participant care încheie provocarea apreciat în mod egal și un chat al provocării plin de rutine de relaxare înainte de culcare și mici reușite. O provocare de somn ar trebui să le dea colegilor sentimentul că se încurajează reciproc să se odihnească.

Măsurile care dau substanță provocării

O provocare de sine stătătoare le cere angajaților să își schimbe nopțile, în timp ce compania nu schimbă nimic. Combin-o cu una sau două măsuri la nivel de organizație, iar mesajul va fi primit altfel:

  • Mută primele ședințe mai târziu pe durata lunii sau rezervă una ori două dimineți fără ședințe pe săptămână, astfel încât o oră rezonabilă de culcare să nu însemne pierderea singurului interval liniștit de lucru din zi.
  • Programează mesajele de seară să fie trimise în dimineața următoare, începând cu cele ale liderilor.
  • Organizează în paralel o provocare cu seri fără telefon. Ecranele înainte de culcare sunt printre cei mai frecvenți factori care ne răpesc somnul. Într-un studiu coordonat de Harvard, persoanele care citeau înainte de culcare pe un e-reader cu ecran luminos adormeau mai greu și se simțeau mai puțin alerte în dimineața următoare decât cele care citeau o carte tipărită.

Niciuna dintre aceste măsuri nu costă nimic și toate le arată oamenilor că inițiativa este sinceră. Pentru idei de relaxare pe care să le distribui în chatul provocării, consultă ghidul nostru despre ritualurile de seară.

Când să începi: toamna este momentul potrivit

Toamna este perioada firească. Zilele se scurtează, serile lungi și luminoase care dădeau peste cap programul de vară dispar, iar corpul este pregătit pentru culcare mai devreme și nopți mai lungi. Energia revenirii la rutină din septembrie este și unul dintre cele mai bune impulsuri pentru schimbarea obiceiurilor din tot anul: oamenii își refac deja programul, iar o provocare de somn își găsește locul în această reorganizare (mai multe despre cum să profiți de noul început al toamnei). Un somn mai bun înaintea sezonului răcelilor merge firesc mână în mână cu menținerea sănătății pe parcursul toamnei.

Configurarea unei provocări de somn în YuMuuv

Somnul este una dintre activitățile cu înregistrare manuală din lista activităților pentru provocări YuMuuv, așa că participanții își înregistrează orele folosind butonul +Jurnal. Când creezi provocarea:

  • Alege Somn, cu un obiectiv zilnic de șapte ore.
  • Activează obiectivul colectiv, pentru ca accentul să cadă pe totalul comun, nu pe clasament.
  • Permite introducerea manuală și stabilește o limită zilnică per utilizator (de exemplu, 12 ore), pentru a preveni greșelile de tastare.
  • Păstrează activ chatul provocării și începe conversația în prima săptămână cu un sfat de relaxare înainte de culcare.

Înregistrările sunt vizibile în cadrul provocării, ca în orice altă provocare, așa că precizează clar în mesajul de lansare că participarea este opțională. Adaugă o provocare de timp fără telefon pentru orele de seară și vei avea un program de wellbeing care acoperă, în sfârșit, treimea din viață pe care majoritatea programelor o ignoră. Pentru mai multe idei dincolo de pași, descoperă provocările noastre de wellbeing care nu țin de fitness.

Vrei să adaugi somnul în calendarul tău de wellbeing? Programează o demonstrație YuMuuv și îți vom arăta cum să configurezi în câteva minute o provocare de somn cu participare voluntară.

Sildid