Funcționează provocările de wellbeing? Știința din spatele implicării angajaților

Provocările de wellbeing sunt peste tot – dar funcționează provocările de wellbeing sau sunt doar o distracție plăcută? Cercetările oferă un răspuns clar: provocările construite pe câteva principii dovedite de schimbare a comportamentului cresc într-adevăr nivelul de activitate și implicarea. Cele care le ignoră tind să-și piardă rapid efectul. Iată ce spune știința și cum poți aplica aceste concluzii.

Pe scurt

În cazul programelor ample de wellbeing la locul de muncă, dovezile privind costurile medicale sunt neconcludente (abordăm subiectul cu sinceritate în articolul despre cum să măsori rentabilitatea investiției în wellbeing). Însă dovezile în favoarea provocărilor de activitate fizică bine concepute sunt mult mai solide: monitorizarea, obiectivele și funcțiile sociale îi ajută constant pe oameni să facă mai multă mișcare. Totul ține de modul în care sunt concepute.

5 ingrediente dovedite științific pentru o provocare de wellbeing eficientă

1. Automonitorizare cu un dispozitiv de activitate

Când îți vezi propriile cifre, îți schimbi comportamentul. O analiză publicată în JAMA a constatat că utilizatorii de pedometre și-au crescut activitatea fizică cu aproximativ 27%, adică în jur de 2.000 de pași pe zi. O sinteză mai recentă a analizelor, publicată în The Lancet Digital Health, a constatat că dispozitivele de monitorizare a activității cresc mersul pe jos cu aproximativ 1.800 de pași pe zi. Citește mai multe despre beneficiile unui dispozitiv de monitorizare a activității fizice.

2. Obiective clare

Aceeași analiză din JAMA a constatat că stabilirea unui obiectiv de pași era unul dintre cei mai importanți factori care contribuiau la creșterea activității. Țintele concrete și realizabile – un obiectiv zilnic de pași sau un obiectiv atins într-un anumit număr de zile – transformă intențiile bune în acțiune.

Pilt

3. Conexiuni sociale și competiție amicală

Oamenii fac mai multă mișcare împreună. În studiul STEP UP realizat de Penn Medicine, aproximativ 600 de angajați Deloitte au folosit dispozitive purtabile în diferite variante de joc. Comparativ cu grupul de control, grupul bazat pe competiție a făcut cu aproximativ 920 de pași mai mult pe zi, cel bazat pe sprijin cu 689, iar cel bazat pe colaborare cu 637. La trei luni după încheierea jocului, grupul bazat pe competiție încă făcea cu aproximativ 569 de pași mai mult pe zi decât grupul de control. Citește mai multe în articolul despre efectul provocărilor.

4. Autonomie și libertate de alegere

Oamenii își mențin mai mult timp rutina de mișcare atunci când o fac pentru că vor, nu pentru că trebuie. O analiză sistematică bazată pe teoria autodeterminării a constatat că acest tip de motivație autonomă prezice menținerea activității fizice pe termen lung. În practică: păstrează participarea voluntară și oferă mai multe tipuri de provocări, astfel încât oamenii să poată alege ce li se potrivește.

5. Timp și repetiție

Obiceiurile au nevoie de timp. Într-un studiu realizat de University College London, a fost nevoie, în medie, de 66 de zile pentru ca un comportament nou să devină automat. O serie de provocări pe parcursul anului formează obiceiuri pe care un singur eveniment de o lună nu le poate crea. Află de ce un plan anual de wellbeing este mai eficient decât o provocare izolată.

Dar recompensele?

Recompensele pot crește numărul de înscrieri și pot încheia o provocare într-o notă distractivă, dar nu ele îi mențin pe oameni activi pe termen lung – ci plăcerea, conexiunile sociale și sentimentul de progres. Folosește recompensele pentru a recunoaște efortul și participarea, nu pentru a-i plăti pe oameni să facă mișcare. Pentru idei practice, citește stimulente pentru wellbeingul angajaților: ce funcționează și ce are efect invers și ce spun angajații despre premii.

Pilt

Cum pune YuMuuv știința în practică

• Automonitorizare: activitatea se sincronizează automat din Apple Health, Health Connect, Garmin, Fitbit, Polar și alte dispozitive, iar fiecare își vede progresul zilnic.
• Obiective clare: obiective de total, de consecvență și colective – vezi tipurile de provocări YuMuuv explicate.
• Conexiuni sociale: echipe, clasamente și un chat al provocării pentru competiție amicală și sprijin.
• Libertate de alegere: pași, distanță, ciclism, alergare, somn, mindfulness, yoga, provocări personalizate și multe altele – vezi lista completă.
• Repetiție: organizează provocări succesive pe parcursul anului, folosind modele precum calendarul provocărilor de wellbeing pentru 2026.

Vrei să vezi cum arată toate acestea în date reale? Citește ce arată datele noastre despre implicarea pe termen lung și analiza comparativă YuMuuv privind wellbeingul.

Întrebări frecvente

1. Chiar funcționează provocările de wellbeing?

Da, atunci când combină monitorizarea, obiectivele clare și funcțiile sociale. Studiile arată creșteri semnificative ale numărului zilnic de pași, iar o competiție bine concepută poate păstra o parte din efect chiar și după încheierea provocării.

2. Ce funcționează mai bine: competiția sau colaborarea?

În studiul STEP UP, competiția a avut cel mai mare și mai durabil efect, dar toate variantele bazate pe interacțiune socială au ajutat. O combinație de competiție între echipe și obiective comune implică cei mai mulți oameni.

3. Cât ar trebui să dureze o provocare de wellbeing?

O durată de patru până la șase săptămâni pentru fiecare provocare funcționează bine, cu repetări pe parcursul anului pentru a transforma schimbările pe termen scurt în obiceiuri.

4. Cum încep?

Programează o demonstrație și te vom ajuta să creezi o provocare bazată pe dovezi științifice pentru echipa ta.